Fiziografie

Karakum Turkmen este de aproximativ 135.000 de mile pătrate (350.000 km pătrați) în zonă, extinzându-se la aproximativ 500 de mile (800 km) de la vest la est și la 300 de mile (500 km) de la nord la sud. Este mărginit la nord de bazinul Sarykamysh, la nord-est și est de Valea Amu Darya (vechiul râu Oxus), iar la sud-est de Munții Garabil și regiunea de stepă Badkhyz. În sud și sud-vest deșertul se întinde de-a lungul piciorului Munților Kopet-Dag, iar în vest și nord-vest se învecinează cu cursul văii antice a râului Uzboy. Este împărțit în trei părți: trans-Unguz Karakum nordic ridicat; Karakum central situat jos; și Karakum sud-estic, prin care trece un lanț de mlaștini sărate. De-a lungul graniței Trans-Unguz și Karakum Central rulează lanțul Unguz de goluri saline, izolate, eoliene (formate de vânt).

suprafața Trans-Unguz Karakum a fost erodată de vânturile violente. Câmpia Karakumului Central se întinde de la Amu Darya până la Marea Caspică de-a lungul aceleiași înclinații ca și râul. Înălțimea crestelor de nisip acumulate de vânt, pe jumătate supraaglomerate, variază de la 250 la 300 de picioare (75 la 90 de metri), în funcție de vârstă și viteza vântului. Ceva mai puțin de 10% din suprafață este formată din barchani (dune în formă de semilună), unele dintre ele de 30 de picioare (9 metri) sau mai mult în înălțime. Există numeroase depresiuni interdune (takyr), care sunt acoperite de depozite de argilă de până la 30 de picioare (9 metri) grosime și acționează ca bazine hidrografice pentru precipitațiile slabe ale regiunii; apa colectată în aceste bazine face posibilă cultivarea unor fructe precum pepeni și struguri. Zonele Saline numite solonchaks se formează și prin evaporarea apei din subsol.