XV

XV

h2> semnificația pleonasmului în literatură

în timp ce multe exemple de pleonasm sunt pur și simplu redundante și, prin urmare, inutile, atunci când un autor alege să folosească pleonasmul este adesea dintr-un motiv stilistic. De exemplu, există uneori expresii pleonastice într-o poezie cu metru pentru a menține ritmul fără a schimba contextul. De obicei, totuși, un autor folosește pleonasmul pentru a sublinia un punct important. Acest lucru se datorează adesea faptului că există o emoție extremă sau o situație surprinzătoare pe care un personaj sau naratorul dorește să o evidențieze pentru a-și exprima șocul. Cu toate acestea, există și exemple de pleonasm în literatură care sunt doar simple redundanțe.

Exemple de Pleonasm în literatură

exemplu #1

Antoniu: uite, în acest loc a fugit pumnalul lui Cassius.
vezi ce chirie a făcut invidioasa Casca.
prin aceasta well-Belov a fost înjunghiat de Brutus.
și când și-a smuls blestemul din oțel,
marcați cum sângele lui Cezar l-a urmat,
ca grăbindu-se pe ușă, pentru a fi rezolvat
dacă Brutus a bătut atât de rău, sau nu.pentru Brutus, după cum știți, a fost îngerul lui Cezar.
Judecatorule, Dumnezeule, cat de mult l-a iubit Cezar!
aceasta a fost cea mai neplăcută tăietură dintre toate.

(Iulius Cezar de William Shakespeare)

după ce Iulius Cezar este ucis, prietenul său Antoniu este îngrozit să-și vadă mantia cu toate tăieturile de pumnal provocate de prietenii și dușmanii lui Cezar. William Shakespeare a scris majoritatea pieselor și poeziei sale în pentametru iambic, așa cum face în extrasul de mai sus, unde Antoniu privește daunele. Linia finală a extrasului conține superlativul „unkindest”, pe care Shakespeare îl precede cu cuvântul ” cel mai mult.”În engleză, pentru a forma superlativul, un adjectiv are nevoie fie de” cel mai mult „în fața lui, fie de”- est ” adăugat la sfârșit, în funcție de cuvânt. Este redundant să le folosești pe amândouă. Cu toate acestea, Shakespeare face acest lucru aici pentru a menține pentametrul iambic.

Example #2

permiteți-mi să vă spun acest lucru, atunci când asistenții sociali vă oferă gratuit, gratuit și pentru nimic, ceva care să vă împiedice să vă lăsați, ceea ce cu ei este o obsesie, este inutil să vă retrageți, vă vor urmări până la marginile pământului, vomitarea în mâinile lor. Armata Salvării nu este mai bună. Împotriva gestului de caritate nu există nici o apărare, că știu de. Îți scufunzi capul, îți întinzi mâinile tremurând și împletite și spui, Mulțumesc, mulțumesc doamnă, mulțumesc doamnă bună. Pentru cel care nu are nimic, este interzis să nu savureze murdăria.

(Molloy de Samuel Beckett)

în extrasul de mai sus din Molloy de Samuel Beckett găsim expresia pleonastică „gratuit, gratis și degeaba.”Beckett folosește acest lucru pentru a sublinia diferitele moduri în care asistenții sociali prezintă lucrurile celor nevoiași. Naratorul disprețuiește în mod clar această practică, spunând că nu există nicio apărare împotriva nevoii unui lucrător caritabil de a împinge murdăria liberă asupra oamenilor săraci.

Example #3

în cele din urmă am ajuns la locuința agricolă și am intrat în ea. În fermă am văzut, cu ochii mei, această vedere: nu a fost un om, de vârstă fragedă și proporție grațios, al cărui corp a fost rupt la nivelul membrelor la nivelul membrelor. Trunchiul era aici, un braț acolo, un picior acolo. Sânge pune în bazine groase pe podea, și pe pereți, pe acoperiș, pe fiecare suprafață în astfel de abundență că casa părea să fi fost vopsite în sânge roșu. De asemenea, a existat o femeie, la fel ca moda rended membrelor la nivelul membrelor. De asemenea, un copil de sex masculin, un copil de doi ani sau mai puțin, al cărui cap a fost smuls din umeri, lăsând corpului un ciot sângerând.

toate acestea le-am văzut cu ochii mei și a fost cea mai înfricoșătoare priveliște la care am asistat vreodată. M-am curățat și am leșinat timp de o oră, curățându-mă din nou.

(Eaters of the Dead de Michael Crichton)

romanul Eaters of the Dead al lui Michael Crichton se concentrează pe un Arab din secolul 10 care călătorește cu un grup de vikingi în satul lor. De fapt, titlul complet al romanului este Eaters of the Dead: Manuscrisul lui Ibn Fadlan relatând experiențele sale cu Nordicii în 922 D.HR. În secțiunea de mai sus Ibn Fadlan continuă să repete fraza „Am văzut cu ochii mei.”Este îngrozit de viziunea lui gore în fața lui și se datorează șocului că folosește această construcție pleonastică. De asemenea, utilizarea de către Crichton a acestei repetări face ca narațiunea să pară mai veche, ceea ce este potrivit pentru un manuscris aparent scris în 922 D.hr.

Example #4

erau uși franceze în partea din spate a holului, dincolo de ele o mătură largă de iarbă de smarald până la un garaj alb, în fața căruia un tânăr șofer subțire întunecat în jambiere negre strălucitoare prafuia un decapotabil Packard maroniu. Dincolo de garaj erau niște copaci decorativi tăiați la fel de atent ca câinii pudel. Dincolo de ele o seră mare cu un acoperiș cu cupole. Apoi, mai mulți copaci și dincolo de tot linia solidă, neuniformă și confortabilă a poalelor.

(The Big Sleep de Raymond Chandler)

în extrasul de mai sus din The Big Sleep de Raymond Chandler, găsim un exemplu foarte simplu de pleonasm: câinii pudel. Nu există nici un pudel care să nu fie și un câine și, prin urmare, acest lucru este redundant, cum ar fi peștele de ton sau chiar ursul panda.