– vezi: PIN

– incitare cauze:
– ganglioni articulari radiocapitelari și sinovită
– etanșeitate congenitală a arcadei ligamentare a lui Frohse;
– includeți șuruburi slab plasate pentru fixarea fracturilor
– PIN este vulnerabil în timpul orificiului razei proximale;
– în 25% din pts, PIN se află în contact direct cu periostul razei doar dorsal la tuberozitate;
– dispozitiv de fixare aplicat pe raza, care ar putea avea șurub proximal la nivel de tuberozitate bicipital, ar putea provoca pin
sindromul de prindere sub placa;- pentru a evita această complicație, nervul trebuie expus direct;
– sindromul de compresie idiopatică:
– site – uri de compresie:
– benzi fibroase anterioare capului radial la intrarea tunelului radial (cauza neobișnuită a compresiei);
– Vase recurente radiale (lesa lui Henry);
– originea tendinoasă a ECRB: ECRL este mai superficială și nu este o sursă de compresie;
– arcada lui Froshe:
– marginea proximală tendinoasă a supinatorului (arcada lui Frohse):
– aceasta este cea mai frecventă locație a compresiei nervoase în sindromul de tunel radial;
– se află adânc la extensor carpi radialis brevis
– referințe:
– arcada lui Frohse și relația sa cu paralizia nervului interosos posterior.
– studiul Anatomic și morfometric al arcadei lui Frohse în cadavre
– marginea distală a supinatorului la ieșire: acesta este locul cel mai puțin comun de compresie;
– referință:
– prinderea nervului Radial la cot: Anatomia chirurgicală.
– compresia nervului periferic.

– DIF DX: de sindromul nervului interosos Post:
– radiculopatia C7:
– spre deosebire de PIN, va exista slăbiciune a tricepsului și a flexorilor încheieturii mâinii;
– epicondilita laterala (ECRB)
– este adesea diagnosticata gresit ca fiind rezistenta la cotul de tenis sau sindromul PIN;
– spre deosebire de cotul de tenis, exista sensibilitate la aproximativ 4 cm distal de epicondilul humeral lateral;
– sindromul pin distal:
– pts cu sindromul nervului interos posterior distal au dureri cu dorsiflexie repetitiva& sensibilitate centrata pe
compartimentul extensor 4;
– degetul declanșator (nu este posibilă mișcarea pasivă);
– ruptura tendonului extensor:
– poate fi diferențiată prin efectul de Tenodeză al flexiei pasive a încheieturii mâinii: dacă tendoanele sunt intacte, cifrele se vor extinde (adică.- pt poate menține extensia realizată pasiv – testul lui Bouvier

– examen:
– următorii mușchi sunt intacti cu sindromul PIN:
– BR, ECRL, adesea ECRB,& supinator;
– pts au de obicei sensibilitate peste partea laterală a corpului;

epicondyle & au aproape întotdeauna sensibilitate mai distal peste arcade de froshe;
– durerea este aproape întotdeauna experimentată cu supinație rezistată a antebrațului și frecvent cu pronație rezistată;
– pronația completă a antebrațului produce presiune asupra pinului prin marginea tendinoasă ascuțită a originii mușchiului ECRB;
– pinul poate fi comprimat de originea tendinoasă a ECRB;
– supinația activă dintr – o poziție pronată (supinator de strângere) de – a lungul flexiei încheieturii mâinii (care tighează ECRB) poate reproduce simptomele pacientului;
– majoritatea vor avea dureri cu extensie rezistată de extensie a degetului mijlociu;
– pt va incapabil să se extindă degetul mare sau alte cifre la articulații MCP;
– W / paralizie completă, pts va continua să aibă extensie încheietura mâinii (ECU) , dar acestea sunt în imposibilitatea de a extinde încheietura mâinii la neutru sau în deviația ulnar;
– se pot extinde cifrele la nivelul articulațiilor interfalangiene, dar nu la articulații MP;
– durerea este ameliorată prin blocarea nervului interosos posterior 3 cm proximal la articulația încheietura mâinii;
– efectuate prin injectarea aprox 1 cm ulnar la tuberculul lui Lister; -:
– injecția cu lidocaină 4 degete distal de epicondilul lateral va duce la paralizie temporară a știftului și, în cazul sindromului PIN, va duce la ameliorarea temporară a durerii;
– cu epicondilită laterală, pacientul trebuie să observe ameliorarea durerii după injectarea la originea tendonului ECRB (care este de obicei mai proximal decât locul injectării pentru comprimarea știftului);

– Test de succinilcolină:
– ajutor de diagnostic pentru diferențierea pierderii funcției din cauza leziunilor nervoase cauzate de ruperea mușchilor sau a tendoanelor;
– succinilcolina paralizează mușchii scheletici normali prin blocarea transmisiei la joncțiunea mioneurală;
– în mușchiul denervat, totuși, se observă contracții musculare susținute care durează câteva minute (așa-numita denervare
hipersensibilitate);
– cu tulburări musculare sau tendinoase, fasciculațiile durează doar câteva secunde;

– decompresie operativă
disecții anatomice care leagă nervul interos posterior de carpus și etiologia durerii ganglionare dorsale a încheieturii mâinii.

ramura terminală a nervului interosos posterior: un donator util pentru grefarea nervului digital.nervul interosos Posterior: un studiu anatomic al grefelor nervoase potențiale.

Un studiu al nervului interosos posterior (PIN) și al tunelului radial în 30 de cadavre thailandeze.