modelul termodinamic Shakhmatkin și Vedishcheva (SVTD) al soluțiilor asociate a fost dezvoltat în ochelarii sistemului BaO–P2O5, cu scopul de a obține structura lor cu rază scurtă de acțiune și de a prezice proprietățile volumului. Aplicabilitatea modelului a fost examinată prin compararea structurii obținute prin modelare termodinamică și prin spectroscopie de rezonanță magnetică nucleară. Evaluarea volumului molar al ochelarilor investigați s-a realizat prin compararea valorilor experimentale calculate prin două abordări: i) cu volumul molar de sticlă obținut printr-o combinație liniară a produsului fracțiilor molare ale componentelor sistemului și volumul lor cristalin respectiv; și ii) cu volumele molare calculate printr-o analiză de regresie multiliniară a volumului molar experimental al fiecărei compoziții. În plus, curbele de vâscozitate au fost determinate la intervale de temperatură joasă și înaltă prin metode de îndoire și rotație a fasciculului din care au fost calculate fragilitatea și energia de activare a fluxului vâscos și corelate cu structura chimică termodinamică a ochelarilor.