un ERP este un răspuns electrofiziologic sau potențiale electrocorticale declanșate de stimularea și arderea neuronilor. Un eveniment psihologic specific sau un senzor poate fi folosit pentru a genera stimularea. În general, vizuale, auditive și tactile sunt trei surse majore de stimulare ERP. De exemplu, ERP poate fi provocat de o apariție surpriză a unui personaj pe un ecran vizual sau de un ton „roman” prezentat prin căști sau prin apăsarea bruscă a unui buton de către subiect. Stimulul prezentat generează o undă electrică detectabilă, dar întârziată în timp, în EEG. EEG este înregistrat începând de la momentul prezentării stimulului până la momentul în care EEG se stabilește. În funcție de necesitate, metode simple de detectare, cum ar fi medierea ansamblului sau procese avansate, cum ar fi analiza discriminantă liniară sau algoritmi de mașină vectorială de sprijin, sunt aplicate pe EEG pentru a măsura ERP. Un tip de componentă ERP importantă pentru utilizarea Bci este valul P300. Este considerat a fi un potențial endogen, deoarece apariția sa nu se leagă de atributele fizice ale unui stimul, ci de reacția unei persoane la acesta. Detectarea P300 necesită ca subiectul să recunoască corect evenimentul de stimulare pentru a genera un ERP P300 puternic și perceptibil. Amplitudinea P300 vizibilă este, de asemenea, critică pentru transferul de informații, ceea ce ar putea să nu fie posibil dacă stimularea este prezentată prea repede sau țintele apar prea frecvent . Este important să se proiecteze o paradigmă BCI cu stimuli ușor discriminabili. BCI ar trebui să fie reglabil la adaptabilitatea utilizatorilor de detectare a semnalului prin controlul prezentării stimulului într-un ritm mai lent, intensitate mai luminoasă sau cu o perceptibilitate în alt mod. Studiile arată, de asemenea, că intervalul target-to-target (TTi) joacă un rol important în evocarea ERP-ului P300 mai mare. În videoclipul de mai jos, puteți viziona o aplicație despre ERP-P300 în BCI pentru comunicare.